Recunosc că până acum nu am mai citit nici o carte a lui Will Self, am cumpărat „Cum Trăiesc Morții”, din curiozitate si pentru că mi s-a părut amuzantă descrierea de pe copertă. Self a reușit să mă cucerească încă de la primele pagini. Cu un sarcasm subtil, umor încântător și un limbaj colorat, „Cum Trăiesc Morții” este o carte pe care nu trebuie să o ratezi dacă apreciezi scriitorii nonconformiști, imprevizibili și controversați.
În primele capitole ne sunt prezentate ultimele zile de viață ale lui Lily Bloom, o bătrână doborâtă de cancer la vârsta de 63 de ani și gândurile sale morbide în așteptarea inevitabilei zile, când nu va mai exista. Dar lucrurile nu stau tocmai cum își imagina Lily pentru că, după moarte realizează că de fapt nimic nu se încheie aici. „Se trezește” așteptată de un ghid mortuar, Phar Lap Jones, care o conduce într-o suburbie londoneză și care îi prezintă moartea ce se ghidează aproape după aceleași legi ca și viața. Marea diferentă este că dispar poftele, iar corpul este eteric, dar cu toate astea morții fumează și chiar mănâncă, din obișnuință și plictiseală,. În rest ca și în viață, taxe, locuri de muncă, viață socială, și mai ales plictiseală și banalitate datorate timpului infinit.
Lily nu este ca o femeie de 63 de ani obișnuită, este ironică, cu un limbaj colorat, acidă, monologurile ei sunt amuzante și cinice, de cele mai multe ori referitoare la viața ei și la persoanele din jurul ei, atât în timpul vieții, cât și după moarte. Finalul este neașteptat și lasă loc de interpretări.
Will Self ne împărtășește o poveste tristă, dar spusă într-un mod cinic, ironic, spusă cu un umor negru ce te face să nu vrei să lași cartea din mână nici o clipă. Self m-a convins, cu siguranță o sa-i citesc și celelalte cărți.
am inceput cartea asta sa o citesc si am cumparat-o tot din cauza ca era amuzanta descrierea de pe spate, dar nu am apucat sa o termin.
RăspundețiȘtergeresa o termini, chiar daca spre sfârșit nu ți se mai pare chiar atât de amuzanta, pentru ca deja te obisnuiesti cu „lumea de dincolo”, totusi finalul e neasteptat si lasa loc de interpretari. merita
RăspundețiȘtergere