Film Cultura Arta: martie 2013

luni, 25 martie 2013

WARM UP NexT 2013

Filmele câştigătoare NexT 2012

După cum știți deja ne pregătim de cea de-a 7-a ediție a Festivalului Internațional de Film, Next, ce se va desfășura pe între 10-14 aprilie în București.

Și ca să ne „încălzim” înainte de ediția 2013, Next oferă publicului un ultim eveniment de WARM UP, înainte de începerea ediţiei din 2013. Evenimentul se va desfășura joi, 28 martie, în Club Control, se vor proiecta cele şase filme câştigătoare ale ediţiei din 2012 a Festivalului NexT: Pe malurile Mediteranei, în regia lui Olivier Py, Junior, realizat de Julia Ducournau, Aglaée, în regia lui Rudi Rosenberg, Camera, regia Fernando Franco, De azi înainte, în regia lui Dorian Boguţă şi Hello Kitty, regizat de Millo Simulov.

Scurt metrajul francez, Pe malurile Mediteranei, este marele câștigător al ediției din 2012. Filmul descris de juriu drept „un poem cinematografic de amploare, realizat din înregistrările video ale familiei vechi de 40 de ani”, a primit Trofeul NexT.

Scurtmetrajele Junior şi Aglaée, sunt câştigătoarele de anul trecut ale Premiului „Cristian Nemescu” pentru cea mai bună regie. Amintind de spiritul filmelor lui Cristian Nemescu şi ale lui Andrei Toncu, Aglaée surprinde lumea adolescenţilor, cu tot ce cuprinde ea, iar Junior spune o poveste cu răsturnări de situaţie. Scurtmetrajul Aglaée a câştigat, de asemenea, şi Premiul publicului la ediţia din 2012.

Scurtmetrajul Camera, respectiv sound designerul Nacho Arenas, a primit anul trecut Premiul „Andrei Toncu” pentru cea mai bună coloană sonoră.

Cele două filme româneşti din program sunt De azi înainte, premiat pentru cel mai bun scurtmetraj românesc, şi Hello Kitty care a primit Premiul publicului pentru film românesc.

Proiecția va avea loc joi, 28 martie, în Club Control și va începe la ora 19.30. Accesul este liber şi se face prin intrarea în sala Berlin.

Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Film NexT va avea loc între 10 şi 14 aprilie.

Festivalul Internaţional de Film NexT se desfăşoară şi în 2013 sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României. Activităţile Societăţii Culturale NexT se încadrează în “Viziunea pe 30 de ani pentru România” a Casei Regale.

Cu sprijinul: Centrului Naţional al Cinematografiei şi Uniunii Cineaştilor din România.

Sponsori : JTI, HBO

Parteneri: Romtelecom, ArCuB, Cărtureşti, Stage Expert, Abis, Cinelabs Romania, Noumax, F64, UNATC, UPS, Mobila Dalin, Illy, La Fantana, Romanian Film Supporter, Mediatrust, Goethe Institut, Institutul Cervantes, Ambasada Suediei, Ambasada Portugaliei, Delegaţia Wallonie-Bruxelles, Institutul Balassi

Parteneri media: Cocor Media Channel, ShortsTV, Utv, Money TV, Radio Guerilla, Decât o revistă, TATAIA, Money Magazine, BeWhere, Şapte Seri, GQ, Playboy, Ring, Revista de Povestiri, Feeder.ro, orasulm.eu, metropotam.ro, urban.ro, hotcity.ro, Trilulilu.ro, Liternet.ro, SUB25.ro, Filmreporter.ro, Peteava.ro, Cinemagia.ro, Modernism.ro, Hypestreet.ro, CooperativaUrbana.ro

NexT Kids este un program susţinut de Itsy Bitsy şi promovat de urbankid.ro şi prokid.ro.

Bilete şi abonamente disponibile prin EventBook.

Read more >>

luni, 18 martie 2013

Actori în videoclipuri - leapșă cinefilă

O nouă leapșă cinefilă „a dat iama” în blogosferă, ...nici o problemă, am mai spus cât de mult îmi plac mie astfel de momente. De data asta provocarea vine de la Ioana, si este foarte simplu, actori în videoclipuri. Poate o să vi se pară puțin învechite alegerile mele, cu rușine spun că eu de câțiva ani nu prea mai sunt la curent cu ce se întâmplă în muzică, dar știți cum se spune „găina bătrână face ciorba bună”, ...cred că se aplică și în muzică...
Mai departe merge către toți cinefilii, și nu numai, orice dorește, să se simtă liber să o preia.
Angelina Jolie în Anybody Seen my Baby - Rolling Stones

Angelina Jolie în Did my Time - Korn (și la Angelina ar mai fi de adăugat U2, Lemonheads, Lenny Kravitz și alții pe care nu mi-i amintesc acum)

Macaulay Culkin în Black or White - Michael Jackson

Maria Dinulescu în Peace - Depeche Mode

Jennifer Connelly în I Drove All Night - Roy Orbison

Scarlett Johansson în When the Deal Goes Down - Bob Dylan

Catherine Deneuve în N'Oubliez Jamais - Joe Cocker

Johnny Depp în It's a Shame About Ray - The Lemonheads

Liv Tyler și Alicia Silverstone în Crazy - Aerosmith

Tilda Swinton în The Box - Orbital

Gary Oldman în Since I Don't Have You - Guns N' Roses

Whoopi Goldberg, John Travolta, Amy Irving, și mulți alții (cred că deține recordul cu cele mai multe celebrități într-un videoclip) în Liberian Girl - Michael Jackson

și bonus, ceva mai recent:
Johnny Depp și Natalie Portman în My Valentine - Paul McCartney

Read more >>

duminică, 17 martie 2013

Life of Pi

An: 2012
Regie: Ang Lee
Scenariu: David Magee
Distribuție: Suraj Sharma
Irrfan Khan
Adil Hussain
Life of Pi este genul de film pe care îl urmărești și te minunezi, te minunezi de cât de frumoasă este lumea, de cât de multe ne oferă și noi am devenit incapabili să vedem aceste lucruri, și mai ales te minunezi de cât de incitantă poate fi viața. Îmi amintește foarte mult de The Tree of Life, deoarece este un film pe care îl urmărești și ai o revelație, vrei să schimbi ceva în viața ta, îți dorești să descoperi frumusețea din lucrurile banale, să vezi partea bună din lumea ce ne înconjoară, este ca și cum timp de 2 ore te afli într-un alt univers, într-un spațiu necunoscut, ce îți oferă doar satisfacție.
Am citit multe recenzii ce lăudau filmul, și oricât de mult îți cresc așteptările odată cu aceste critici pozitive, vizionare îți depășește orice așteptare, din punct de vedere vizual. Sentimentul este ca atunci când intri într-o galerie de artă și cu toate că vezi „imagini” cunoscute, viziunea și modul de interpretare a artistului reușesc să te lase fără cuvinte. Am citit de asemenea și păreri contra așa-zisului mesaj religios, dar de data asta eu am refuzat să interpretez și să caut simboluri ascunse, am luat povestea ca atare, o simplă poveste, o poveste frumoasă spusă într-un mod pentru care orice superlativ aș folosi, ar fi prea puțin.

Filmul ne istorisește exeriența unui tânăr, ce petrece 227 de zile pe mare, într-o barcă de salvare alături de un tigru. Povestea lui Pi începe în India în grădina zoologică deținută de familia sa. Deoarece afacerea mergea din ce în ce mai prost, tatăl său decide să se mute în Canada, astfel că împreună cu câteva animale, întreaga familie se îmbarcă într-o navă. În urma unei furtuni puternice pe mare, familia băiatului și echipajul navei dispar, în timp ce Pi reușește să se salveze într-o barcă de salvare în care mai cad din întâmplare, o zebră, un urangutan, o hienă și tigrul. Zebra și urangutanul sunt uciși de hienă, care în cele din urmă moare și ea. Rămas doar cu tigrul, de care inițial îi era teamă, Pi este nevoit să învețe să supraviețuiască alături de el.

Unul dintre punctele forte ale scenariului este tocmai faptul că povestea se ferește în a sensibiliza și a umaniza tigrul, așa cum s-ar fi întâmplat probabil într-un film tipic hollywoodian. Acest tigru nu este un tigru „din desene animate”, este real, este un animal sălbatic cu adevărat, iar Pi trebuie să lupte pentru „a ajunge la o înțelegere” cu el. Chiar dacă în final tigrul nu mai vede în băiat o posibilă victimă, nici măcar un stăpân ci o ființă alături de care trebuie să supraviețuiască, el rămâne totuși o ființă sălbatică.

Astfel Ang Lee ne prezintă lupta de supraviețuire a celor doi, o poveste despre adaptare, o călătorie spirituală, o experiență de viață unică, ilustrată cu lirism și magie.
Într-o prezentare artistică, cu o coloană sonoră pe măsură filmul se învârte în jurul credinței lui Pi, sentimentele, temerile și îndoielile acestuia.
Ang Lee ne oferă unul dintre cele mai bune filme ale anului și cu siguranță unul dintre cele mai frumoase filme din punct de vedere vizual, din istoria cinematografiei.

Read more >>

miercuri, 6 martie 2013

The Master

An: 2012
Regie: Paul Thomas Anderson
Scenariu: Paul Thomas Anderson
Distribuție: Joaquin Phoenix
Philip Seymour Hoffman
Amy Adams
Paul Thomas Anderson și Joaquin Phoenix m-au făcut să am așteptări mari de la The Master și pot să fac o afirmație pe care nu am mai făcut-o de foarte mult timp „așteptările nu mi-au fost dezamăgite”. Este o plăcere să vezi că a trecut ceva timp de la filmul care a consacrat un regizor, iar el încă depune efort să realizeze filme la fel de bune, chiar mai bune, întotdeauna aducând ceva nou, încercând să fie diferit de ceea ce se realizează la Hollywood.
The Master este un film special pentru că nu încearcă să manipuleze, nu gândește el pentru tine, nu îți „spune” ce să gândești, te lasă pe tine să tragi concluzii de unul singur, poate prea singur, pentru ca sunt momente când te pierde total, dar tocmai acesta este framecul lui nu-ți permite să închizi ochii nici o clipă de teamă să nu ratezi ceva.
Unul dintre cei mai importanți regizori ai generației sale, Anderson, ne oferă o capodoperă, un film complet, excelent scris, regizat, interpretări extraordinare, imagine, decor etc., nu pot să găsesc nici măcar un lucru care să nu fie bine realizat.
Cu o abordare caustică și ingenioasă a unui subiect controversat, ni se spune o poveste delirantă, o poveste ce ne va lăsa uneori cu un mare semn de întrebare deasupra capului, dar o poveste spusă într-un mod minunat, ce va reuși să ne impresioneze cu fiecare scenă.

Performanța lui Joaquin Phoenix este magistrală, el interpretează un personaj complex, profund, afundat într-o multitudine de trăiri pe care reușește să le transmită publicului într-un mod natural, cu mult profesionalism. Freddie Quell este un veteran de război, ce intră în lumea bizară a lui Dodd, liderul unei mișcări religioase numite „Cauza”. Un obsedat sexual alcoolic, Freddy este „candidatul” perfect pentru demonstrațiile și exercițiile liderului. Acesta se atașază de Dodd și familia sa și călătorește cu ei pentru a răspândi învățăturile Cauzei, de-a lungul Coastei de Est. Dodd îl face pe Freddy să închidă ochii și să găsescă drumul în trecut către memoria unei fete pe care a lăsat-o când s-a înrolat, dar exercițiile repetate și fără rezultat îl fac pe acesta din ce în ce mai furios și mai frustrat. Principiile „religiei” sunt dubioase și se învârt în jurul convingerilor în viețile trecute, iar scopul acesteia este de a șterge traume vechi.

O interpretare puternică vine și din partea lui Philip Seymour Hoffman, ca Lancaster Dodd, dar și din partea lui Amy Adams în rolul soției acestuia, Peggy Dodd. Amy Adams m-a convins de talentul ei odată cu The Fighter, iar în The Master mi se pare de-a dreptul excepțională, nici nu-mi vine să cred că este aceeași persoană căreia nu-i dădeam nici o șansă acum câțiva ani, în Enchanted.
O tehnică cinematografică genială, imagini magistrale ce te introduc într-o lume de vis, o lume halucinantă ce ne ilustrează peisaje minunate și conturează portrete extraordinare ale personajelor, totul într-o atmosferă ce îți dă o stare de spirit stranie, greu de descris în cuvinte.

Un film despre putere perfidă, subiect atins de către regizor în majoritatea filmelor lui, despre fanatism și iluzii false, un film provocator, și creativ, pot să spun cu toată convingerea că The Master este unul dintre cele mai bune filme ale anului.

Read more >>

vineri, 1 martie 2013

Fum și filme - Leapșă cinefilă

Se pare că a început, din nou, sezonul lepșelor în blogosferă, dar nu mă plând deloc, din contră, îmi place când toți cinefilii se unesc și dezbat, fiecare în modul său, un subiect anume.
De data asta provocarea ne este aruncată de Adriana de la Cinemateca Zăvoi, care ne propune „să găsim plăcerea în a privi fumători celebri în filme dragi nouă”. Chiar dacă nu sunt fumătoare accept cu plăcere leapșa pentru că, trebuie să recunoaște, sunt personaje, în filme, care arată atât de bine învăluite în fum.
Nicole Kidman în The Hours