duminică, 17 martie 2013

Life of Pi

An: 2012
Regie: Ang Lee
Scenariu: David Magee
Distribuție: Suraj Sharma
                 Irrfan Khan
                 Adil Hussain
      Life of Pi este genul de film pe care îl urmărești și te minunezi, te minunezi de cât de frumoasă este lumea, de cât de multe ne oferă și noi am devenit incapabili să vedem aceste lucruri, și mai ales te minunezi de cât de incitantă poate fi viața. Îmi amintește foarte mult de The Tree of Life, deoarece este un film pe care îl urmărești și ai o revelație, vrei să schimbi ceva în viața ta, îți dorești să descoperi frumusețea din lucrurile banale, să vezi partea bună din lumea ce ne înconjoară, este ca și cum timp de 2 ore te afli într-un alt univers, într-un spațiu necunoscut, ce îți oferă doar satisfacție. 
    Am citit multe recenzii ce lăudau filmul, și oricât de mult îți cresc așteptările odată cu aceste critici pozitive, vizionare îți depășește orice așteptare, din punct de vedere vizual. Sentimentul este ca atunci când intri într-o galerie de artă și cu toate că vezi „imagini” cunoscute, viziunea și modul de interpretare a artistului reușesc să te lase fără cuvinte. Am citit de asemenea și păreri contra așa-zisului mesaj religios, dar de data asta eu am refuzat să interpretez și să caut simboluri ascunse, am luat povestea ca atare, o simplă poveste, o poveste frumoasă spusă într-un mod pentru care orice superlativ aș folosi, ar fi prea puțin.
    Filmul ne istorisește exeriența unui tânăr, ce petrece 227 de zile pe mare, într-o barcă de salvare alături de un tigru. Povestea lui Pi începe în India în grădina zoologică deținută de familia sa. Deoarece afacerea mergea din ce în ce mai prost, tatăl său decide să se mute în Canada, astfel că împreună cu câteva animale, întreaga familie se îmbarcă într-o navă. În urma unei furtuni puternice pe mare, familia băiatului și echipajul navei dispar, în timp ce Pi reușește să se salveze într-o barcă de salvare în care mai cad din întâmplare, o zebră, un urangutan, o hienă și tigrul. Zebra și urangutanul sunt uciși de hienă, care în cele din urmă moare și ea. Rămas doar cu tigrul, de care inițial îi era teamă, Pi este nevoit să învețe să supraviețuiască alături de el.
   Unul dintre punctele forte ale scenariului este tocmai faptul că povestea se ferește în a sensibiliza și a umaniza tigrul, așa cum s-ar fi întâmplat probabil într-un film tipic hollywoodian. Acest tigru nu este un tigru „din desene animate”, este real, este un animal sălbatic cu adevărat, iar Pi trebuie să lupte pentru „a ajunge la o înțelegere” cu el. Chiar dacă în final tigrul nu mai vede în băiat o posibilă victimă, nici măcar un stăpân ci o ființă alături de care trebuie să supraviețuiască, el rămâne totuși o ființă sălbatică.
      Astfel Ang Lee ne prezintă lupta de supraviețuire a celor doi, o poveste despre adaptare, o călătorie spirituală, o experiență de viață unică, ilustrată cu lirism și magie. 
     Într-o prezentare artistică, cu o coloană sonoră pe măsură filmul se învârte în jurul credinței lui Pi, sentimentele, temerile și îndoielile acestuia.
     Ang Lee ne oferă unul dintre cele mai bune filme ale anului și cu siguranță unul dintre cele mai frumoase filme din punct de vedere vizual, din istoria cinematografiei.


6 comentarii:

  1. Vizual: efecte foarte bune. Dar oare atat de impresionabili sa fim noi ca cinefili? Chiar eu si cu Auras suntem singurii carora ni s-a parut o tampenie? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asa cum am spus am fost foarte impresionata vizual, povestea am luat-o doar ca pe o simplă poveste, o poveste frumoasă și atât. Totul este subiectiv, iti respect parerea, dar „o tampenie” mi se pare un cuvant exagerat :)

      Ștergere
  2. Lasasem si eu un comentariu, dar nu stiu ce s-a intamplat. Spuneam ca ma bucur ca ai reusit sa vezi filmul si mai ales ca ti-a placut, si inca foarte mult! eram sigura de fapt :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. l-am asteptat de mult si la un moment dat am inceput sa-l tot aman, dar ma bucur foarte mult ca l-am vazut, a fost o adevarata placere.

      Ștergere
  3. Reformulez: kitch pseudo-indian supra-evaluat :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) of of emil, greu mai esti de impresionat

      Ștergere