Ilustratia de carte: un foarte scurt istoric - Guest-post de Anibas

      Anibas care, acum trăiește una dintre cele mai frumoase experiențe ale unui student și anume bursa Erasmus, pe meleaguri englezești, și-a făcut timp și de noi și ne oferă un minunat articol, un scurt istoric despre ilustrația de carte. Mai multe informații despre autoare, dar și impresii despre viața de student/artist în Anglia, scrise în stilul ei carcteristic, comic, degajat, și foarte personal găsiți pe Anibas and Owl.

Mulțumesc Anibas pentru vizită și te mai aștept pe la mine.

      

      Salutari din nou, aici pe minunatul blog al Mariei, insa de aceasta data nu cu noutati si impresii din lumea filmului. Nu, de data asta voi vorbi despre domeniul meu de activitate: ilustratia de carte.

    Sunt studenta in anul II la grafica publicitara in Iasi, dar momentan sunt plecata cu bursa Erasmus in Manchester Anglia. Sincera sa fiu, desi de mica am avut o oarecare atractie spre benzi desenate si carti cu povesti, nu m-am gandit serios ca as putea alege calea asta. In liceu visam sa fac lucrari de grafica traditionala, ca apoi sa ma visez mare fotograf, insa in clasa a XIIa, cand am vizitat facultatea de arte cu ocazia Portilor Deschise ... ei bine, mi-a placut prea mult atelierul de grafica publicitara.

    Grafica publicitara e un domeniu destul de vast si cumva imbina notiunile mai artistice cu elemente de grafic design, dar totusi baza o constituie ilustratia de carte pentru copii – cel putin la noi la facultate.

    Dar ce face de fapt ilustratia asta de carte? Simplu! Completeaza sau explica un text, indiferent ca e un text literar sau stiintific. Sau religios, daca e sa ne gandim la miniaturile medievale, atat de detaliate si pretioase.

    Din toata miniatura medievala, preferata mea e cea irlandeza, engleza si germana. Iar mai jos, cel mai bun exemplu de miniatura medievala este renumita Cartea din Kells, cea mai faimoasa culegere de mauscrise ce cuprind rugaciuni si cantece religioase, realizate de calugarii irlandezi intre secolele VI si IX.

Mai ca nu iti vine sa crezi ce puteau realiza niste oameni in acea era intunecata.

     Dar ilustratia nu a inceput cu irlandezii; la cursuri am invatat ca pana si picturile rupestre reprezinta o forma de ilustratie, iar toate pergamentele antice sunt insotite de desene...

     Dar, sarind peste cateva secole, ajunge intr-o era in care cartile de povesti erau adevarate opere de arta si ca sa fiu putin mai romatica, adevarate bijuterii.

     Cand artele au inceput sa-si mai extinda orizontul si sa nu vada doar pictura si sculptura in fata ochilor, si ilustratia de carte a mai inflorit, iar secolul XIX a dat lumii niste ilustratori foarte buni.

     Dintre cei mai cunoscuti, preferatii mei sunt: Gustave Dore, Alphonse Mucha,  Sir John Tenniel, Helen Stratton.

     Gustave Dore, a fost un grafician, gravor si illustrator francez, renumit pentru faptul ca a ilustrat Biblia si Divina Comedie a lui Dante.  Imi place foarte mult cum imbina realismul cu elemente ce apartin fantasticului, a grotescului, creand niste imagini incarcate de dramatism. Pe unii ii inspaimanta ilustratiile sale pentru Infernul,  insa poti vedea ce bine sustine tehnica si cata emotie poate sa transmita doar cu linia si pata.

       Alphonse Mucha, un artist ceh,  pe care multi istorici nu l-ar incadra ca ilustrator, dar faptul ca a facut foarte multe afise, ilustratii si campanii publicitare (cam mult spus pentru vremea respectiva) cred ca merge sa fie numit asa. Are un stil inconfundabil si impreuna cu Klimt sunt exemplele cele mai clare ale curentului Art Noveau.  Din pacate in prezent, foarte multi incearca sa-i copie stilul si bineinteles ca le iese ceva hidos, iar multe dintre lucrarile lui sunt reproduse pe diferite obiecte, inclusiv goblene; daca vedeam si carpete era prea mult.

    Si am ajuns in sfarsit la un ilustrator pentru copii: Sir John Tenniel. El este cel care a ilustrat prima editia a cartii lui Carroll, Alice in Tara Minunilor.  A creat niste imagini atat de legendare, ca in prezent, sa ilustrezi povestea lui Alice a devenit o munca foarte grea, pentru ca e imposibil sa mai vii cu o idee originala. Daca te uiti la istoria ilustratilor pentru aceasta carte, fiecare Alice arata la fel.

      Pe Helen Stratton am descoperit-o aici in Anglia, cand eram la biblioteca si rasfoian o editie din 1889 a povestilor lui Andersen. Mare lucru nu se stie despre viata ei, dar a devenit cunoscuta cu ilustratiile facute pentru cartile cu povesti pentru copii scrise de catre MS Regina Maria a Romaniei. In ilustratile ei se vede o oarecare influenta mai feminina (personajele masculine sunt usor efeminate) si inspiratie din arta Prerafaelitilor.

       Am uitat sa-l mentionez pe reprezentantul perioadei de aur a ilustratiei engleze: Arthur Rackham.  Pe langa faptul ca realizat ilustratii pentru Alice, a ilustrat si povesti din folclorul englez, piese scrise de Shakespeare, aventurile lui Peter Pan si alte zeci de titluri. Pentru mine, el este cel care a adus magia in ilustratii si toata frumusetea lumii fantastice, care va fi mai tarziu preluata de Alan Lee.

    Si ca veni vorba de Alan Lee, uite ca incet, incet am ajuns in secolul XX si chiar la finalul lui, pentru ca urmeaza sa vorbesc despre doi dintre ilustratorii mei preferati, care sunt in viata si o duc foarte bine.

     Alan Lee, este ilustratorul englez, care a dat viata prin imagini lumii lui Tolkien. A ilustrat aproape daca nu chiar toata opera lui Tolkien si a fost directorul artistic pentru filmele din trilogie, munca ce i-a adus un Oscar. Asta da om. Iar proful de ilustratii de aici din Manchester il cunoaste si ne-a povestit zilele trecute la ore despre caietele de schite ale lui Lee: pline de studii dupa peisaje din natura, oameni, obiecte, personaje inventate.  E dovada clara ca pentru a lua un Oscar, ca ilustrator e muuult de munca. :))

     Iar Alan Lee vine la pachet cu Brian Froud, tot un ilustrator englez. Impreuna au avut o colaborare prin anii 80 pentru o carte despre zane, numita Fairies. Am reusit sa pun mana pe un exemplar si sa-l xeroxez prin liceu si de atunci e ghidul meu in lumea fantastica. Froud are un stil mai realist, si compozitiile lui sunt pline de tot felul de detalii si sunt mult mai colorate decat ale lui Alan Lee.  

Lucrarile sale au fost sursa de inspiratie pentru filmul Labyrinth din 1986 cu David Bowie; este casatorit cu Wendy Froud, o sculptorita si creatoare de figurine americanca si cel mai celebru personaj pe care l-a creat este nimeni altul decat Master Yoda din Star Wars.

      Am zis la inceput ca nu are legatura cu filmul articolul, dar uite ca pana la urma, ilustratorii foarte buni din ziua de azi au contribuit pentru filme legendare.

Ilustratia de carte pentru copii si grafica sunt domenii foarte vaste; ca ilustrator poti crea romane graice, benzi desenate, desene animate, poti fi chiar director artistic pentru filme. E un drum anevoios, ce-i drept si ai nevoie de foarte multa rabdare, poate mai multa decat in alte domenii, dar in general grafica vine la pachet cu rabdarea, insa e o lume fascinanta, unde te afunzi intr-un univers al simbolurilor, al cartilor, al legendelor si ajungi sa creezi si tu alte lumi, chiar daca pana ajungi in punctul ala e foarte probabil sa te lupti cu proprii demoni ai nervilor si frustrarilor artistice.

Sper ca v-a placut acest articol, cam lung si totusi destul de scurt pentru subiectul ales. Ii multumesc Mariei pentru invitatie si la cat mai multe colaborari!

P.S.: daca va intereseaza domeniul, mai sunt cativa ilustratori foarte buni care-mi plac dar nu i-am mentionat mai sus: Aubrey Beardsley,  Norman Rockwell, Richard Doyle,  Val Munteanu, Madalina Andronic (o tanara ilustratoare foarte la moda acum).

                                                                                                Madalina Andronic.