Dupa parerea
mea, ecranizarile sunt de 3 feluri :
1. Ecranizarile perfecte,
adica acele filme care urmeaza intocmai firul narativ al cartii.
2. Ecranizarile partiale,
adica cele care urmeaza firul narativ al unei carti, dar nu in totalitate.
3. Ecranizarile imperfecte
(alta denumire n-am gasit), adica acele ecranizari unde sunt folosite doar
personaje din carti celebre, actiunea fiind alta.
Acum sa dam exemple. Si incep cu punctul 3. Aici
imi vin in minte 2 exemple recente : Sherlock Holmes si Cei 3 muschetari
(3D). Filmele au fost apreciate in mod diferit : daca primul (de fapt
primele, ca au fost 2 filme Sherlock Holmes) a fost bine primit de catre
critici, al doilea a fost considerat un kitch. Imi amintesc, legat de
Muschetari, ca am fost cu un amic la cinema sa-l vedem. Iar el a plecat extrem
de dezamagit si scarbit din sala. Cei 3 muschetari era una din cartile
copilariei sale si era foarte mahnit ca o carte atat de buna fusese
« stricata ».
Oricum, aceste ecranizari imperfecte sunt destul de rare.
Oricum, aceste ecranizari imperfecte sunt destul de rare.
Mai intalnite sunt cele din primele 2 categorii. Iar diferenta dintre ele cica ar fi cel mai bine
observabila la Fata cu dragon tatuat. Despre diferenta dintre varianta
americana si varianta suedeza am
scris pe vechiul blog. Reiau
acum pe scurt argumentatia.
Asadar, de ce judecam un film doar dupa cat de
fidel reproduce actiunea cartii? Regizorul ala nu trebuie sa-si puna amprenta
personala ? Nu sunt alte elemente care ar trebui sa faca filmul bun ?
Legat de asta, invoc de fiecare data un film romanesc : Toate panzele
sus. Filmul este o capodopera, iar aici
cred ca e toata lumea de acord cu mine. Doar ca, si aici e partea interesanta,
el se abate intr-un moment crucial de la firul epic al romanului. Astfel, in
carte capitanul Anton Lupan NU se intalneste cu prietenul lui francez Pierre Vaillant. In film insa cei doi se
intalnesc. Si acum intreb : aceasta abatere scade valoarea filmului ?
Eu cred ca nu.
Inchei cu alta precizare. Scrisesem saptamanile trecute, de data asta pe noul blog, un articol despre gusturile cinefile . Intr-un comentariu insa mi se atrage atentia ca exista o categorie distincta de cinefili, aceia care ar viziona la orice ora ecranizari. Daca e asa, tot ce pot sa ma intreb este ce categorie de ecranizari prefera ? Tind sa cred ca cele din prima categorie.
Inchei cu alta precizare. Scrisesem saptamanile trecute, de data asta pe noul blog, un articol despre gusturile cinefile . Intr-un comentariu insa mi se atrage atentia ca exista o categorie distincta de cinefili, aceia care ar viziona la orice ora ecranizari. Daca e asa, tot ce pot sa ma intreb este ce categorie de ecranizari prefera ? Tind sa cred ca cele din prima categorie.
Salutari CINEFILE
tuturor si daca doriti sa scrieti, va astept cu un guest pe blogul meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu