La Vida De Los Peces

An: 2010

Regie: Matías Bize

Scenariu: Julio Rojas

               Matias Bize

Distribuție: Santiago Cabrera

                 Blanca Lewin

                 Antonia Zegers

    Cum este să te întorci acasă și să nu mai simți că este „acasă”? Cât de mult te poți schimba după ce ai stat atât de mult timp departe de locul de unde ai crescut și de oamenii cu care ai crescut? 

      Andres se întoarce în locul natal, Chile, pentru a încheia ultimele detalii legate de vânzarea casei înainte de a se stabili pentru totdeauna în Berlin, orașul în care a trăit în ultimii 10 ani. În timpul vizitei se reîntâlnește cu prietenii, ajunge la aniversarea unui prieten și redescoperă lumea pe care a uitat-o, pe care a lăsat-o în urma. Andres nu își mai găsește locul într-o lume din care a făcut parte pentru mult timp, acest lucru fiind sugerat și de faptul ca pe tot parcursul filmului el  încearcă să-și facă, cât mai repede, drum spre ieșire. Totul pare schimbat și în același timp la fel. Chiar dacă prietenii lui s-au căsătorit, au copii, în realitate parca nimic nu s-a schimbat, aceleași petreceri, aceleași tradiții. La aceasta petrecere Andres o regăsește și pe femeia pe care a iubit-o, Beatriz. Va fi aceasta regăsire un moment de cotitura în viata lui, un moment care îi va schimba viata pentru totdeauna?
      Matías Bize, pe lângă tema principala a filmului - distanta și felul în care ea schimbă oamenii și relațiile, atinge și tema invaziei virtualului în viețile oamenilor. Copiii se plâng că tatăl le interzice accesul la internet și la filmele XXX, chiar dacă el le vizionează cu regularitate, personajele critică rețelele de socializare, faptul cum intimitatea îti este invadata cu voia ta, dar în același timp susțin că de fapt niciunuia dintre „prietenii virtuali”, nu-i pasa cu adevarat de viața celorlalți. Andres, chiar spune la un moment dat că cineva ar putea posta ceva despre tine, fiind într-o situație penibilă, și nimănui nu i-ar pasa cu adevarat.

    La Vida De Los Peces, este un film plin de sentimente, de regrete, de sentimente din trecut ce se afișează cu ocazia întâlnirii, dar și de noi sentimente ce apar după aceasta seara si probabil vor rămâne pentru mult timp. Este un film pe care poți să-l apreciezi la adevărata valoare dacă ai o anumita maturitate sau ai avut o experiență asemănătoare, dacă te poți pune în pielea lui Andres și să-ți amintești cum te-ai simțit și tu când te-ai întors în locul în care ai copilărit și ai fost fericit, după prea mult timp, și nu reușeai să te identifici cu nimic, doar căutai „o ieșire”. Dacă nu ai trecut printr-o experiență de genul acesta nu-l poți aprecia decât tehnic, nu o să poți să înțelegi cu adevărat povestea, pentru că nu este un film în care se poate regăsi oricine, este un film despre o anumită situație pe care nu o trăiește oricine.

    Nu aș putea spune ca este unul dintre cele mai bune filme ale anului 2010, dar cu siguranță nu este un film de evitat.